Vacante in Maramures

Judetul Maramures este situat in partea de nord a tarii, fiind delimitat de judetele Satu-Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud si Suceava, respectiv la nord de frontiera cu Ucraina.
Maramuresul este situat in nord-vestul Romaniei, aproape de granita cu Ucraina. Aproape doua treimi din teritoriu este montan, iar solul este sarac. Climatul este temperat continental, cu o temperatura medie anuala de +9.4AC. Inversiunea termica este puternica in Depresiunea Maramuresului. Cantitatea anuala de precipitatii este intre 700-1400 mm, mai mare in partea nordica si nord-vestica a judetului.

Maramuresul, situat la granita nordica a Romaniei cu Ucraina, cuprinde vechile "pamanturi" ale Maramuresului, Chioarul, Lapus si Depresiunea Baia Mare. Datorita bogatiilor in aur, argint, plumb, zinc, sare, pasuni intinse, paduri si terenuri agricole, fauna si flora, au facut ca acest judet sa fie locuit cu mii de ani in urma. Municipiul Baia Mare este resedinta administrativa a acestui judet. In mijlocul Maramuresului, a Muntilor Rodnei, Gutai si Tibles se gaseste Depresiunea Maramuresului, cea mai mare din Romania (75 km lungime si 20 km latime).

Obiective turistice


Bisericile din lemn
Bisericile de lemn din Maramures acopera intreg Maramuresul istoric, care se intinde de ambele parti ale raului Tisa, din partea de sud romaneasca pana in partea de nord ucraineana.
Bisericile de lemn din Chioar, Lapus si din Codru sunt situate in partile de sud-vest ale actualului judet Maramures.
Bisericile de lemn ridicate dupa 1900 pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial corespund unui curent de revenire la ortodoxie a unor colectivitati din Maramures.
- Biserici de lemn din Chioar
In Chioar, mai ales pe Valea Cavnicului, bisericile de lemn se remarca prin spectaculozitatea turlelor si frumusetea sarpantelor;
- Bisericile de lemn din Lapus se gasesc in Tara Lapusului, in partea de sud a actualului judet Maramures. Aceste biserici fac parte din grupul de biserici de lemn din nordul Transilvaniei si din familia de biserici de lemn romanesti. In Lapus bisericile de lemn se remarca prin frumusetea pridvoarelor si prispelor functionale.
Din ansamblul de opt biserici de lemn din judetul Maramures introduse in patrimoniul mondial al UNESCO in decembrie 1999 face parte si biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz, din Tara Lapusului.
- Bisericile de lemn din Codru
In Codru, bisericile de lemn sunt de mai mici dimensiuni dar perfect proportionate si cu ornamente interioare si de pridvor de mare acuratete.

Cimitirul Vesel
Acesta este un cimitir din localitatea Sapanta, judetul Maramures, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din viata si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele cruci exista chiar versuri in care sunt amintite, deseori cu nuante umoristice, persoanele respective.
Ineditul acestui cimitir este diferentierea fata de majoritatea culturilor popoarelor, care considera moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, cultura aparte a acestui cimitir a fost pusa in legatura cu cultura dacilor, a caror filosofie era bazata pe nemurire si pe consideratia ca moartea era un motiv de bucurie, persoana respectiva ajungand intr-o alta viata, mai buna.
Cimitirul isi are originea in cateva cruci sculptate de Ioan Patras. Astfel, in 1935, Patras a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 incoace, intreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu in aer liber de natura unica si o atractie turistica.

Manastirea Sfanta Ana din Rohia
Printre valoroasele monumente bisericesti si de arta religioasa, care atrag admiratia si pretuirea vizitatorilor din tara si de peste hotare, un loc de frunte il ocupa si Manastirea Sfanta Ana - Rohia, din Tara Lapusului, judetul Maramures. Asezata intr-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, in mijlocul unei paduri de fag si de stejar, Manastirea Rohia constituie locul privilegiat al cautatorilor de liniste si reconfortare sufleteasca, al iubitorilor de frumos artistic si natural. Inceputurile manastirii sunt legate de persoana preotului ortodox roman Nicolae Gherman (1877-1959), paroh in satul de la poalele Dealului Viei - Rohia, deal pe care se gaseste asezata manastirea. Preotul ctitor a zidit manastirea in memoria fiicei sale, copila Anuta, pe care a pierdut-o, fiind chemata la Domnul in noiembrie 1922, la varsta de numai 10 anisori. Aceasta fetita s-a facut un binevestitor al voii Domnului caci, nopti de-a randul, copila ii aparea in vis tatalui ei, rugandu-l sa construiasca, o casa Maicii Domnului in Dealul Viei din hotarul Rohiei. La inceput, indureratul parinte tainuia in inima sa visele, pana cand, intr-o zi o femeie credinciosa, Floarea lui Ilie, a venit la el si i-a spus : "Parinte de ce nu asculti glasul lui Dumnezeu, care-ti porunceste prin copila Anuta, sa faci casa Maicii Domnului in Dealul Viei ?" Nedumerit parintele o intreaba - "ce casa sa fac Maicii Domnului ?" la care femeia i-a raspuns - "Manastire sa faci, parinte !" in acel moment parintele Nicolae si-a dat seama ca este vorba de o hotarare divinasi, cuprins de o liniste sufleteasca, s-a hotarat sa construiasca o manastire in amintirea copilei sale si pentru mangaierea credinciosilor din aceste parti. Sprijinit de consatenii sai, parintele hotaraste ridicarea Sfintei Manastiri intr-o poiana numita "la stejarul lui Pintea" unde, potrivit obiceiului a fost infipta o cruce. Peste cateva zile, insa, constata uimiti ca crucea pe care o asezasera in poiana nu mai era la locul ei, ci se afla in alta parte, tocmai pe pintenul dealului pe o stanca. Banuind ca o mana rauvoitoare a savarsit aceasta mutare, crucea a fost adusa si asezata la locul ei iar un credincios, pe nume Alexandru Pop, a ramas de paza peste noapte. Seara tarziu cand a inceput sa ninga credinciosul s-a intors acasa. A doua zi, de dimineata, cand a ajuns acolo, desi nu era nici o urma pe zapada proaspat cazuta, crucea nu era la locul ei ci a fost din nou gasita pe locul unde se afla actuala biserica a manastirii. Cu totii au considerat ca acesta nu poate fi decat un semn revelat prin care s-a aratat locul unde sa fie construita biserica sfintei manastiri. Lucrarile pentru ridicarea bisericii au inceput in anul 1923. Dupa multe greutati, cu sacrificii mari si ajutat de entuziasmul si bratele sutelor de credinciosi, s-a reusit ca in timp de doi ani sa fie ridicata o biserica modesta si o casa monahala. Manastirea a fost sfintita abia in 1926, de catre vrednicul de pomenire episcopul Nicolae Ivan al Clujului, la 15 august, de sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, care a devenit hramul manastirii. Astfel a luat fiinta "primul asezamant de acest feliu" in Ardealul alipit. Multa vreme, asezamantul a ramas la stadiul de schit, neputandu-se dezvolta din cauza accesului foarte greu. Manastirea s-a putut dezvolta dupa 1965 si mai ales 1970, cand s-a introdus curentul electric si s-a amenajat drumul de acces.

Muzeul Maramuresului se afla la Sighetul Marmatiei, aici putandu-se admira elemente ale portului popular, masti populare, elemente de arhitectura populara si icoane.
Muzeul Mineralogic se afla la Baia Mare, in casa Iancu de Hunedoara. Aici se pot admira impresionante flori de mina.
Bastionul Macelarilor se afla la Baia Mare si a fost construit in 1347. Legenda spune ca de aici s-a tras glontul ce l-a ucis pe haiducul Pintea Viteazul.

Statiuni
- Borsa (850m) - statiune balneoclimaterica si de odihna la poalele Muntilor Rodnei;
- Ocna Sugatag (490m) la poalele lantului vulcanic Tibles - Gutai. Complexe turistice: Izvoarele, Mogosa, Craciunesti etc.
Borsa
In Zona Borsa au fost delimitate sase perimetre care se bucura de statutul de rezervatii naturale.
Rezervatia Pietrosu Rodnei
Rezervatia Pietrosu Rodnei se afla in imediata vecinatate a orasului Borsa; este cea mai mare rezervatie naturala complexa (geomorfologica, floristica si faunistica) din nordul tarii. Din 1979, ea a fost inclusa in reteaua mondiala de rezervatii ale biosferei.
In perimetrul de protectie a fost inclus golul de munte cu vegetatie alpina si subalpina, precum si bradul de padure din regiune. Culmea principala a intre varful Pietrosu Mare (2303 m) si varful Piatra Alba (2061 m) a adaposteste pe versantul nordic trei caldari glaciare, care prin peisajul lor salbatic, sunt unice in Carpatii Orientali. Versantul sudic al varfului Pietrosu Mare adaposteste Caldarea Buhaescu a Rebra, in care sunt cantonate Taurile Buhaescului. Aici pot fi intalnite numeroase specii de mamifere si pasari pericliate de disparitie.
Rezervatia Cornu Nedeii a Ciungii Balasinii
Rezervatia Cornu Nedeii a Ciungii Balasinii a fost infiintata pentru ocrotirea cocosului de mesteacan si a mediului sau favorit a jnepenisul.
Din cele zece puncte populate cu cocosi de mesteacan cunoscute in Romania, patru se afla in Muntii Rodnei si patru in Muntii Maramuresului. Aceasta rezervatie pare a constitui biotopul optim pentru cocosul de munte, aici gasindu-se cea mai mare populatie din tara.
Rezervatia Salhoi a Zambroslaviile
Rezervatia Salhoi a Zambroslaviile din Muntii Maramuresului are statutul de rezervatie, geologica si botanica, mixta. Ea a fost creata pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar si specie foarte rara pentru tara noastra, legata de existenta conditiilor de mlastina eutrofa. De un interes stiintific deosebit se bucura si stancariile calcaroase din acest perimetru.
Rezervatia Izvorul Albastru al Izei
Are scopul de a proteja izbucul de la obarsia Izei, pastrandu-i climatul, vegetatia si peisajul.
Pestera de la Izvorul Izei
Are statutul de rezervatie speologica.
Rezervatia Piatra Rea
Este situata la nord de creasta principala a Muntilor Rodnei protejeaza a intr-un perimetru de cca. 70 ha a formatiuni geologice spectaculoase, o flora rara si un peisaj alpin deosebit.
De asemenea, sunt puse sub protectia legii o serie de specii de plante si animale declarate monumente ale naturii.
Aici se pot aminti: Cochlearia pyrenaica, Leontopodium alpinum, Lychnis nivalis, Silene nivalis, Hieracleum carpaticum, Primula longiflora, Soldanella carpatica, Rhododendrom kotschyi, Pinus mugo, Pinus cembra si Taxus baccata.
Din fauna ocrotita fac parte: Rupicapra rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina.
Pentru ocrotirea lostritei (Hucho hucho) a specie endemica bazinului dunarean, relict al apelor glaciare a sunt puse sub protectie cursurile de apa in care ea este cantonata.
Ocna Sugatag
Localitatea Ocna Sugatag este situata in Depresiunea Maramures, la poalele muntilor Tibles si Gutin (munti tineri vulcanici), pe DN 18 Baia Mare - Ocna Sugatag, la o distanta de 20 km de municipiul Sighet si la o altitudine de 490 m.
Datorita izvoarelor minerale clororosodice si lacului sarat (explicate prin zacamantul de sare, aproape de suprafata), localitatea Ocna Sugatag este si statiune balneara.
Este o localitate prezenta in documentele de cancelarie in 1360. Inca din acele timpuri, activitatea de baza a fost exploatarea sarii, cea de la care deriva si numele localitatii. In jurul acestor ocne s-au gasit monede de argint si aur din perioada romana, exemplificand exploatarea sarii din cele mai vechi timpuri. La inceputul secolului XX galeriile s-au surpat ridicand la suprafata un ochi de apa calda si sarata. Azi, Ocna Sugatag este o statiune balneo-climaterica dezvoltind activitatile turistice, specifice, de agrement.
Drumetiile raman una din activitatile cele mai practicate in regiune. Muntii incantatori, dealurile si campiile pot fi descoperite urmand cararile marcate sau nemarcate. Excursiile combinate cu campingul sunt, de asemenea, foarte frecvente, desi sunt putine campinguri care sa aiba si facilitati.
Vanatul este destul de popular. Printre vanatul mai mare se numara caprioara, capriorul, capra neagra, ursul, vulpea, lupul si porcul mistret, iar in categoria vanatului mai mic se intalnesc iepuri de camp si pasari precum cocosul si gaina de munte si fazanii. Vanatul se face cu propria arma sau prin inchirierea uneia de la AGVPS (Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania), pentru aproape 30 a.
Pescuitul in Maramures poate fi facut atat in lacurile din Baia Mare si din alte orase, cat si in rauri precum Lapus, Somes, Tisa, Iza, Mara si Viseu. Printre speciile de pesti se regasesc carpul, pastravul, stiuca, cleanul, dracul-de-mare si altele. Pescuitul este interzis intre martie si mijlocul lui iunie, dar sunt si unele zone in care pescuitul este interzis cu scopul de a proteja speciile pe care de disparitie.
Sporturile de iarna sunt foarte populare in Maramures, zona in majoritate muntoasa, acoperita cu zapada timp de mai multe luni. Schiatul este practicat an mai multe statiuni care au partii moderne, precum Borsa, Izvoare, Mogosa, Cavnic si Suior, dar acest sport poate fi practicat si in afara partiilor. Cel din urma caz este, totusi, recomandat, doar schiorilor experimentati. Partiile de schi au facilitati si pentru snowboard, sanius, bob, etc. Alpinismul pe gheata este posibil pe unele cascade in timpul iernii, cum ar fi Ciuroi, Strungi si Izvorul Cailor.
Alpinismul pe stanci poate fi practicat in mai multe locuri: in muntii Rodnei si ai Maramuresului (varful Pietrosu, Piatra Rea, Piatra Arsa, Comanu Mic, etc.), in muntii Ignis-Gutai-Tibles (Creasta Cocosului, Piatra Tisei, Piatra Biserica Vulpii, Piatra Custuri, Piatra Sapantei, Cheile Tatarului, Piatra Soimului, varful Ignis, etc.).
Numeroasele drumuri forestiere permit atat sporturi cu motor (motocross, off-road), cat si mersul cu bicicleta prin muntii Maramuresului, Rodnei si Gutai, prin paduri de pin sau molid, sau pe drumuri care insotesc cursul apelor.
Mersul cu paraplanorul in Maramures ofera nu doar placerea zborului, ci si admirarea unor peisaje deosebite. Sunt mai multe locuri pentru planat: pe varful Peak aproape de Cavnic, Dealu Minei aproape de Baia Sprie, varful Tibles, Creasta Cocosului, varful Pietrosu, Piatra Rea, varful Batrana, etc.
Pentru entuziastii in ceea ce priveste mersul cu pluta, canoe si kayak, sunt mai multe locuri privilegiate pentru astfel de sporturi. Raurile Viseu, Vaser, Mara, Iza, Sapanta, Cavnic si Lapus sunt foarte recomandate in timpul lunilor martie-apriliem cand zapada care se topeste in munti ridica nivelul apei si face ca raurile sa fie mai bine navigabile.
Excursia prin pesteri este posibila in numeroasele pesteri din regiune (Pestera Iza si Piatra Rea in Muntii Rodnei, Pestera Oaselor si Ponorul Jitelor in Muntii Tibles, in multele pesteri frumoase din Muntii Maramuresului).

Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul Online