Cultură şi tradiţii în Maramureş
Cultura Ţării Maramureşului e bine cunoscută prin originalitatea şi puternicul său specific local, cum spunea folcloristul T. Bănăţeanul „un caracter cu totul original, cu elemente specifice pe care nu le găsim în alte zone”
Izvorul acestei culturi originale se află atât în firea deosebită a locuitorilor cât şi în relativa izolare geografica, în curbura nordică a Carpaţilor, înconjurat de munţi cu de paduri greu de patruns, care au favorizat cultura lemnului aşa de dezvoltată de aici, şi a dat numele de Carpaţii Păduroşi pentru grupele de la nord şi est.
Apoi, aici a fost mai întodeauna un capăt de ţară, un ungher, dincolo de munţi locuind seminţii slave. Pe timpul iernii zăpezile grele şi mulţimea fiarelor sălbatice făcea trecătoarile greu de folosit.
Modul de trai în Maramureş e iarăşi destul de diferit de al zonelor din jur, pentru că nu se poate asigura numai din agricultură. În secolul XVIII producţia agricolă abia putea hrăni o treime din populaţie. Creşterea animalelor şi schimbarea lor pe grîne în zonele de câmpie, explotările forestiere, prelucrarea lemnului şi muncile sezoniere “pă ţară”, adică în alte regiuni care necesitau forţă de munca, erau o necesitate.
Vechimea elementelor etnografice de port, ceramică, decoraţiuni şi tehnică a lucrului cu lemnul, precum şi originalitatea lor remarcabilă, duc la ipoteza ca un trib de daci aflat în această regiune ar sta la baza acestei culturi atât de specifice. Elemente ale ei le găsim într-un spatiu destul de compact pe langă Carpaţii Păduroşi.
Muzica cu ritm apăsat o găsim din Bihor, Sătmar, Ţara Oaşului până dincolo în Suceava, dar şi la huţuli şi slovaci, desigur cu diferenţe specifice. Gatiile sau gacile le găsim în zonele de munte din Arad, Bihor, Sălaj, Sătmar dar şi în unele mici zone adiacente din Ungaria, Slovacia şi Ucraina, tot in jurul acestei regiuni, unde a fost focarul acestui tip de cultură.
